Examenul de bacalaureat 2012
Proba E. c)
Proba scrisă la Istorie
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaŃională - profil artistic, toate
specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecardocumentarist,
instructor-animator, instructor pentru activităŃi extrascolare, pedagog scolar; - profil
ordine si securitate publică (licee ale M.A.I.), specializarea stiinŃe sociale; - profil teologic, toate
specializările.
MODEL
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
CitiŃi cu atenŃie sursele de mai jos:
A. „În septembrie 1394 oastea otomană, în jur de 40.000 de oameni, (…) a trecut Dunărea,
pe la Nicopole, în łara Românească. [Deoarece] oastea românească nu avea mai mult de 10.000
de oameni, Mircea cel Bătrân a adoptat tactica luptelor de hărŃuială ceea ce a făcut ca în
momentul în care detasamentele otomane au ajuns în apropiere de Curtea de Arges, vechea
capitală a łării Românesti, ele să fie foarte slăbite. Lupta decisivă (…) s-a dat la 10 octombrie
1394 la <Rovine> (…). RezistenŃa arătată de români, ca si teama de intervenŃia, în sprijinul lui
Mircea cel Bătrân, a regelui Sigismund, ale cărui osti sosiseră la Timisoara, l-au [determinat] pe
Baiazid - cel dintâi sultan care a condus osti pe teritoriul românesc – să hotărască retragerea la
sudul Dunării.”
(St. Stefănescu, Istoria medie a României)
B. „Într-adevăr, în faŃa uriasei forŃe concentrate de [sultanul] Mehmed al II-lea împotriva
łării Românesti, Vlad łepes nu a cedat, desi rămăsese singur, doar cu relativ puŃina sa oaste
(30000). Ca si în campania din anul precedent în Anatolia, Mehmed al II-lea a recurs la sprijinul
flotei si în expediŃia împotriva łării Românesti, din 1462. (…)
Din punct de vedere militar, (...) Mehmed al II-lea nu a obŃinut vreun succes decisiv
împotriva lui Vlad łepes. (…) Dar, din punct de vedere politic, sultanul a reusit să-si consolideze
stăpânirea la Dunăre si să întărească controlul otoman în łara Românească.”
(G. Tahsin, Românii si otomanii în secolele XIV-XVI)
Pornind de la aceste surse, răspundeŃi la următoarele cerinŃe:
1. NumiŃi capitala statului medieval românesc precizată în sursa A. 2 puncte
2. PrecizaŃi secolul în care se desfăsoară evenimentele descrise de sursa B. 2 puncte
3. MenŃionaŃi câte un domnitor al łării Românesti, precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
6 puncte
4. ScrieŃi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susŃine că acŃiunea militară
a Imperiului Otoman a avut consecinŃe nefavorabile pentru statul român în plan politic.
3 puncte
5. ScrieŃi, pe foaia de examen, două informaŃii aflate în relaŃie cauză-efect, selectate din sursa A.
7 puncte
6. PrezentaŃi alte două conflicte din spaŃiul românesc, desfăsurate în Evul Mediu si la
începuturile modernităŃii, în afara celor precizate în surse. 6 puncte
7. MenŃionaŃi o asemănare între două acŃiuni diplomatice la care au participat românii în Evul
Mediu. 4 puncte
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului si Sportului
Centrul NaŃional de Evaluare si Examinare
Proba scrisă la Istorie
2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
CitiŃi cu atenŃie sursa de mai jos:
„Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase [în Italia] după
Marsul asupra Romei, într-o dictatură totalitară (…) datează (…) din anii 1925-1926. (…) Monarhia
este susŃinută, dar regele (...) este constrâns doar la rolul de reprezentare. Senatul este menŃinut
si el doar pentru a se putea exploata referinŃa la antica instituŃie romană si pentru a cruŃa fosta
clasă conducătoare, dar chiar dacă membrii acestei înalte adunări sunt încărcaŃi de oameni din
partea regimului, ei nu au nicio putere concretă. Camera DeputaŃilor este aleasă în condiŃii care o
fac să depindă strict de partid. (…) EsenŃa puterii aparŃine în fapt „Ducelui”[ Mussolini]. În principiu
acesta nu dă socoteală decât în faŃa regelui si are mari atribuŃii economice în calitate de ministru al
corporaŃiilor si militare ca sef suprem al armatei. El numeste si revocă ministrii care nu sunt decât
simpli executanŃi si poate legifera prin decret-lege fără control parlamentar. (...) Partidul unic are
drept misiune înregimentarea si supravegherea populaŃiei (...). El participă la menŃinerea ordinii cu
ajutorul miliŃiei (...). La această dată [1940] însusi Partidul NaŃional Fascist numără 3 milioane de
membri.”
(S. Berstein, P.Milza, Istoria Europei)
Pornind de la această sursă, răspundeŃi la următoarele cerinŃe:
1. NumiŃi partidul precizat în sursa dată. 2 puncte
2. PrecizaŃi, pe baza sursei date, o caracteristică a Camerei DeputaŃilor. 2 puncte
3. MenŃionaŃi un regim politic si un spaŃiu istoric, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. MenŃionaŃi, din sursa dată, două informaŃii referitoare la Senat. 6 puncte
5. FormulaŃi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atribuŃiile lui Mussolini în stat,
susŃinându-l cu două informaŃii selectate din sursă. 10 puncte
6. ArgumentaŃi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaŃia conform căreia practicile politice
democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea. (Se punctează pertinenŃa
argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care
exprimă cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
ElaboraŃi, în aproximativ două pagini, un eseu despre implicarea României în relaŃiile
internaŃionale (secolele al XIX-lea – al XX-lea), având în vedere:
- menŃionarea unei acŃiuni desfăsurate de România în relaŃiile internaŃionale din a doua jumătate
a secolului al XIX-lea;
- menŃionarea unei cauze a aderării României la una dintre marile alianŃe la începutul secolului
al XX-lea si prezentarea unei consecinŃe a acestei aderări pentru statul român;
- menŃionarea a două acŃiuni ale regimului stalinist din România desfăsurate în relaŃiile
internaŃionale si precizarea unei asemănări între acestea;
- formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea regimului naŃional-comunist din România
faŃă de „Războiul rece” si susŃinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenŃierea relaŃiei cauză-efect, susŃinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinenŃa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprimă cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor
istorice si încadrarea eseului în limita de spaŃiu precizată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu